Cerentelul (Geum urbanum)

Cerentelul (Geum urbanum) este o planta ierboasa cu frunze compuse din cate trei foliole verzi, cu margini zimtate si varf ascutit.

Descriere si parfi folosite

Cerentelul infloreste din luna mai pana toamna si are florile alcatuite din 5 petale de culoare galben-intens, sustinute de o codita lunga. De la cerentel se recolteaza rizomii (Rizoma Get) fie primavara, in luna martie, fie toamna in lunile septembrie, octombrie.

Substante active

Radacinile de cerentel contin taninuri, acid galic, acid elagic, glico - zide de tipul geozidei, catehina, acid cafeic, acid clorogenic, glucide .

Actiune, proprietati

Preparatele din radacina de cerentel au efect astringent , antiseptic , antidiareic, calmant.

Indicatii terapeutice

Ca remediu fitoterapeutic, cerentelul este folosit in stomatite , amigdalite , gingivite , sangerari ale gingiei, diaree , enterocolite .

Preparare si administrare

Decoctul se prepara din 2 lingurite de pulbere de radacina, la 1 cana de apa. Se fierbe 20-30 de minute si se strecoara. Se bea dupa mesele principale.
Pentru gargara se poate folosi decoctul descris mai sus.
Intra in compozitia ceaiului antidiareic, a ceaiului pentru gargara si a extractului alcoolic Ticiverol.

Diverse

Din frunzele plantei, culese primavara cand sunt inca fragede, se poate face salata de verdefuri, care are printre altele un continut mare de vitamina C.

Chimenul (Carum carvi)

Chimenul (Carum carvi) este o planta ierboasa din familia morcovului. Mai este numit si chimion.

Descriere si parti folosite

Creste in regiunea de deal, atat spontan , cat si in culturi, rodind numai in al doilea an. In scop medicinal se recolteaza fructele (Fructus Carvi), mici de cca 5 mm lungime, cafenii, ovalare, alungite, usor curbate, cu un gust si miros aromat, intepator, caracteristic.

Substante active

Uleiul volatil din fructele de chimen este reprezentat de carvona, carveol, carvacrol . Fructele mai contin in plus acizi grasi , substante glucidice si proteice, cumarine, fitosteroli .

Actiune, proprietati

Fitoterapia cu preparate din fructe de chimen se bazeaza pe actiunea lor carminativa, stomahica, galactogoga si stimulenta asupra intregului organism.

Indicatii terapeutice

Se utilizeaza pentru combaterea colicilor la copii si la mamele care alapteaza. La acestea din urma, preparatele de chimion pot fi utilizate pentru stimularea secretiei lactate, impreuna cu alte plante cu efect sinergic (anoson, fenicul ).

Preparare si administrate

Infuzia se prepara din 1 lingurita de fructe la 1 cana cu apa si se beau 2-3 cani pe zi. Pentru sugari si copii se prepara infuzia din Vz lingurita de fructe de chimen , la 100 ml de apa. La sugari se administreaza 6 linguri, in timp ce la copiii peste 5 ani se poate da intreaga cantitate, pe parcursul zilei.

Diverse

Supa de chimen , preparata in mod dietetic este la fel de indicata pentru mamele care alapteaza, ca si ceaiul. De obicei se serveste cu crutoane de paine prajita. Fructele de chimen se folosesc in panificatie, presarate pe suprafata painii sau a produselor de patiserie, iar uleiul volatil este folosit la fabricarea unor paste de dinti .

Cicoarea (Cichorium intybus)

Cicoarea (Cichorium intybus) este o planta indragita pentru culoarea albastra a florilor ei. O varietate cultivata de cicoare este renumita pentru surogatul de cafea fabricat din radacinile sale.

Descriere si parti folosite

Frunzele de la baza sunt mult alungite si adanc divizate, asema-natoare cu frunzele de papadie , iar cele din partea superioara a tulpinii sunt intregi si mai mici. Frunzele de cicoare au suprafata paroasa, spre deosebire de cele de papadie care sunt netede. De la cicoare se recolteaza pentru uz medicinal atat partile aeriene, cat si radacina. Partea aeriana (Herba Cichorii) se recolteaza in perioada infloririi, din iulie pana in septembrie. Radacinile (Radix Cichorii) se recolteaza toamna, in septembrie. ;

Substante active

Ambele parti ale plantei contin cicoriina, lactucina, inulina, flavonoizi, acizi polifenoli carboxilici. Frunzele contin in plus acid tartric.

Actiune, proprietati

Principiile active din cicoare confera plantei efect stomahic, colagog, hepatoprotector , depurativ , usor sedativ , antiaritmic, hipotensiv, hipoglicemiant , laxativ .

Indicatii terapeutice

Preparatele din cicoare sunt uzilizate pentru stimularea pofteide mancare , in tratamentul adjuvant al afectiunilor biliare si hepatice , in acnee si in constipatie .
Preparare si administrate

Infuzia se poate prepara din 1-2 lingurite de planta - parti aeriene si radacini maruntite - la 1 cana cu apa. Se beau 2 cani pe zi.
Din 2 lingurite de radacini maruntite, la 1 cana cu apa, se prepara un decoct, prin fierbere timp de 5 minute. Se beau 1-2 cani pe zi, in trei reprize, inaintea meselor principale.
Pentru uz extern, in acnee , se recomanda spalaturi sau comprese locale cu infuzie preparata din 40 g de planta la 1 litru de apa.

Diverse :

Frunzele fragede ale varietatii Foliosus, se pot consuma sub forma de salata. Spre deosebire de cafeaua obtinuta din boabele de cafea , cafeaua din cicoare nu prezinta riscul dependentei sau al fenomenelor de psihoexcitatie. In plus, se pare ca acest inlocuitor de cafea are efecte favorabile asupra digestiei si calmeaza durerile abdominale. Radacina de cicoare prajita, ca inlocuitor de cafea , se poate procura din comert.

Cimbrisorul (Thymus serpyllum)

Cimbrisorul (Thymus serpyllum), numit in anumite locuri si cimbru de camp, este o planta mica de statura, cu tulpini taratoare care se fixeaza din loc in loc prin radacini.

Descriere si parti folosite

Ramificatiile tulpinilor nu cresc mai lungi de 7-10 cm, iar frunzele sunt marunte, ca si florile, acestea fiind de culoare purpuriu-violacee. Perioada de inflorire este lunga, incepand din mai si pana in septembrie. De la cimbrisor se foloseste partea aeriana inflorita (Herba Serpylli) care emana un miros caracteristic, placut, aromat. Recoltarea se face numai pe vreme insorita, dupa ce se usuca roua.

Substante active

Uleiul volatil este compus din terpene, timol, carvacrol . Mai contine principii amare (serpilina), acid ursolic si oleanolic, acid cafeic si rozmarinic, flavone , tanin si rezine.

Actiune, proprietati

Preparatele fitoterapeutice din cimbrisor au actiune antispastica, coleretica, antimicrobiana si antivirala, vermifuga , vermicida, cicatrizanta.

Indicatii terapeutice

Fitoterapia cu ceaiuri si extracte din cimbrisor este utila in colici , enterocolite microbiene, infectii respiratorii cu fenomene spastice , gripa , infectii urinare , anorexie, parazitoze intestinale , afectiuni hepatice , precum si extern, in caz de ulceratii sau alte plagi . Preparare si administrare
Se poate prepara o infuzie din 1 lingurita de planta la 1 cana cu apa. Se beau 2-3 cani pe zi. Pentru tratarea infectiilor respiratorii cu tuse , se recomanda un amestec din cimbrisor si scai vanat.
Pentru uz extern, se prepara un decoct din 2 lingurite de planta la 1 cana cu apa si se aplica sub forma de comprese locale sau se fac spalaturi ale regiunii afectate. Cimbrisorul poate fi utilizat extern si sub forma de bai medicinale, singur sau in asociere cu alte plante cu efect sinergic. Se prepara un decoct din 3 maini de planta la 10 litri de apa; acesta se adauga la apa de baie .
Cimbrisorul intra in compozitia ceaiului antiastmatic, antidiareic, a ceaiului pentru gargara, a granulelor Aqua- algin si Aqua-sedin.
Diverse

Este apreciat si pentru calitatile sale de condiment , fiind folosit in alimentatie pentru aromatizarea unor feluri de mancare si a unor muraturi. De asemenea, cercetari facute in Canada au aratat ca prin uleiul sau volatil, cimbrisorul are calitati insecticide, observate asupra larvelor, cu aplicabilitate in agricultura.